^

Glycoxals

, florar
Ultima revizuire: 11.03.2025

Glicoxalii sunt o clasă de insecticide care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor. Acești compuși chimici vizează procese biologice legate de creștere, metamorfoză și funcții de reproducere ale insectelor dăunătoare. Glicoxalii interferează cu reglarea hormonală și cu mecanismele celulare, ceea ce duce la întârzieri de dezvoltare, tulburări morfogenetice și o reducere a capacității de reproducere. Ca urmare a utilizării acestor insecticide, populațiile de dăunători scad, ceea ce contribuie la protecția plantelor agricole și ornamentale.

Obiectivele și importanța utilizării în agricultură și horticultură

Scopul principal al utilizării glicoxalilor este controlul eficient al insectelor dăunătoare, ceea ce contribuie la creșterea randamentelor culturilor și a pierderilor de produse reduse. În agricultură, glicoxalii sunt folosiți pentru a proteja culturile de cereale, legumele, fructele și alte plante agricole de dăunători, cum ar fi afide, fluturi albe, muște de fructe și altele. În horticultură, acestea sunt folosite pentru a proteja plantele ornamentale, pomii fructiferi și arbuștii, asigurând sănătatea și apelul lor estetic. Glicoxalii sunt o componentă importantă a gestionării integrate a dăunătorilor (IPM), care combină metodele chimice cu strategiile de control biologic și cultural pentru rezultate durabile.

Relevanța subiectului

În contextul creșterii globale a populației și creșterea cerințelor alimentare, gestionarea eficientă a dăunătorilor a devenit importantă. Glicoxalii oferă abordări inovatoare pentru controlul dăunătorilor, reducând nevoia de substanțe chimice mai toxice. Cu toate acestea, utilizarea necorespunzătoare a acestor insecticide poate duce la rezistență la dăunători și la consecințele negative asupra mediului, cum ar fi populațiile reduse de insecte benefice și contaminarea mediului. Prin urmare, studierea mecanismelor de acțiune a glicoxalilor, impactul acestora asupra ecosistemelor și dezvoltarea metodelor de aplicare durabilă sunt aspecte cruciale ale agrochimiei moderne.

Istoria glicoxalilor

Glicoxalii sunt un grup relativ nou de insecticide utilizate pentru controlul dăunătorilor în agricultură și silvicultură. Aceste substanțe chimice sunt compuși organici care afectează sistemul nervos al insectelor, perturbând activitatea lor normală și metabolismul. Dezvoltarea glicoxalilor a început la sfârșitul secolului XX și au devenit parte dintr-o categorie mai largă de insecticide concepute pentru a combate insectele cu un impact minim asupra mediului.

  1. Cercetare și dezvoltare timpurie

Cercetările privind dezvoltarea glicoxalilor au început în anii 90. În acel moment, majoritatea insecticidelor utilizate în agricultură aveau aplicații limitate din cauza efectelor lor toxice asupra insectelor benefice, cum ar fi albinele și persistența lor în ecosisteme. În acest context, oamenii de știință au început să caute substanțe chimice mai sigure și mai eficiente, care ar putea viza insecte dăunătoare fără a dăuna mediului. Glicoxalii au apărut ca unul dintre aceste grupuri chimice care au arătat o activitate ridicată împotriva unei serii de insecte dăunătoare.

  1. Utilizarea comercială a glicoxalelor

În anii 2000, după numeroase studii de laborator, a început comercializarea produselor pe bază de glicoc. Acești compuși chimici au început să fie folosiți ca o nouă generație de insecticide capabile să combată eficient dăunătorii care afectează culturile agricole, precum și dăunătorii din sere și horticultură. Spre deosebire de insecticidele mai vechi, cum ar fi clorurate sau organofosfați, glicoxalii au avut un impact mai mic asupra ecosistemului și a insectelor benefice.

  • Exemplu:
    GLYXOCAL (2000) - Unul dintre primele produse care utilizează această clasă chimică. A demonstrat eficacitatea împotriva dăunătorilor precum afidele, fluturile albe și gândacul de cartofi din Colorado.
  1. Starea și utilizarea actuală

Începând cu anii 2010, glicoxalii au continuat să fie utilizate în controlul dăunătorilor în agricultură. Produsele moderne bazate pe glicocale arată rezultate bune ca o alternativă la insecticidele tradiționale, minimizarea impactului asupra mediului și beneficiul insectelor benefice. Aceste substanțe chimice devin o parte importantă a gestionării integrate a dăunătorilor, inclusiv a agriculturii ecologice.

  • Exemplu:
    GLYXOCAL-EXTRA (2010)-O versiune îmbunătățită a produselor inițiale, cu o activitate mai pronunțată și o stabilitate îmbunătățită a mediului. Este folosit pentru a combate dăunătorii precum afidele și fluturile albe.
  1. Avantaje și probleme

Avantajele glicoxalilor includ toxicitatea lor scăzută la insecte și animale benefice, precum și defalcarea rapidă a naturii lor, ceea ce reduce impactul asupra mediului pe termen lung. Cu toate acestea, ca în cazul oricărui insecticide, există un risc ca dăunătorii să dezvolte rezistență. Prin urmare, pentru o utilizare eficientă, glicoxalii ar trebui să fie utilizate ca parte a unei abordări integrate și alternate cu alte metode de control al dăunătorilor.

Glicoxalii reprezintă un grup inovator de insecticide care continuă să evolueze și să găsească utilizarea în agricultură și horticultură. Aceste produse oferă un control eficient al dăunătorilor fără a provoca daune semnificative asupra mediului, ceea ce le face un instrument important pentru agricultura durabilă. Cu toate acestea, utilizarea lor de succes necesită controlul rezistenței la dăunători și asigurarea unor metode de aplicare adecvate.

Clasificare

Glicoxalii sunt clasificați pe baza diferitelor criterii, inclusiv structura chimică, mecanismul de acțiune și spectrul de activitate. Principalele grupuri de glicoxali includ:

  • Moluskinals: analogi sintetici ai hormonilor juvenili folosiți pentru a preveni dezvoltarea normală a larvelor de insecte.
  • Ecdysteroizi: insecticide care imită acțiunea ecdysteroizi, hormoni care reglează metamorfoza la insecte.
  • Inhibitori hormonali: compuși care blochează acțiunile hormonilor naturali, cum ar fi hormonii metabolici și hormonii de creștere.
  • Insecticide care afectează procesele de mutație: produse care perturbă materialul genetic al insectelor, împiedicând creșterea și dezvoltarea normală.
  • Compuși bioactivi sintetici: insecticide moderne dezvoltate pe baza substanțelor naturale cu caracteristici îmbunătățite de eficacitate și siguranță.

Fiecare dintre aceste grupuri are proprietăți și mecanisme unice de acțiune, permițându-le să fie utilizate în diferite condiții și pentru controlul diferitelor specii de dăunători.

  1. Clasificarea glicoxalelor pe structură chimică

Glicoxalii au o structură chimică specifică care include molecule care conțin grupuri glicoxale (glicozid). Ele pot varia în funcție de grupurile funcționale sunt incluse în moleculă. Există diferite tipuri de glicoxale care pot fi clasificate pe baza prezenței elementelor chimice specifice, cum ar fi carbonul, hidrogenul, componentele de oxigen și grupurile funcționale.

1.1. Glicoxali cu grupuri de glicozide

Aceste insecticide sunt principalele tipuri din grupul glicocal, deoarece conțin molecule care includ glicozide, care sunt activate în corpul insectelor. Moleculele acestor produse promovează acumularea de substanțe toxice, perturbând procesele biologice normale.

  • Exemplu de produs:
    Glyxocal-7-Un insecticid care funcționează prin perturbarea metabolismului carbohidraților în corpul insectelor.

1.2. Glicoxali cu grupe metoxil

Alte tipuri de glicoxale conțin grupări metoxil, care pot influența reacțiile chimice în interiorul insectelor prin suprimarea enzimelor importante, creând astfel un efect toxic.

  • Exemplu de produs:
    Metoxilglyxocal - un produs utilizat pentru a controla populațiile dăunătorilor pe culturi precum bumbacul, orezul și legumele.
  1. Clasificarea prin mecanism de acțiune

Glicoxalii sunt clasificați pe baza modului în care afectează metabolismul insectelor. Produsele pot influența diferite etape de viață ale insectelor, de la larve la adulți.

2.1. Produse care afectează larvele

Unele glicoxale sunt concepute pentru a combate larvele de insecte prin afectarea dezvoltării lor și inhibarea proceselor metabolice.

  • Exemplu de produs:
    Larval Glyxocal - un produs care afectează larvele de insecte, care împiedică creșterea normală.

2.2. Produse sistemice

Glicoxalii sistemici pătrund în țesuturile plantelor și se răspândesc în întreaga plantă, oferind protecție pe termen lung împotriva dăunătorilor. Aceste insecticide sunt utilizate activ pentru protecția plantelor în sectorul agricol.

  • Exemplu de produs:
    Glyxocal-S-Un produs sistemic care controlează eficient populațiile de dăunători asupra culturilor de legume și fructe.

2.3. Produse care afectează insectele adulte

Unii glicoxali sunt eficienți împotriva insectelor adulte, afectând sistemul și comportamentul lor nervos. Aceste produse sunt adesea folosite pentru a combate cele mai nocive specii de dăunători, cum ar fi muștele, gândacii și țânțarii.

  • Exemplu de produs:
    Glyxocal-X-Un insecticid utilizat împotriva insectelor dăunătoare pentru adulți, cum ar fi muștele fructelor și acarienii.
  1. Clasificarea prin toxicitate

Glicoxalii pot fi, de asemenea, clasificați prin toxicitatea lor pentru oameni, animale și mediu. Unii glicoxali sunt foarte toxici pentru insecte, dar relativ sigure pentru mamifere și alte animale atunci când sunt utilizate corect.

3.1. Glicoxali foarte toxici

Aceste produse sunt foarte toxice pentru insecte și necesită prudență atunci când sunt aplicate pentru a evita efectele negative ale mediului.

  • Exemplu de produs:
    Glyxocal-P-Un insecticid extrem de toxic utilizat pentru a combate o gamă largă de dăunători.

3.2. Glycoxals cu toxicitate scăzută

Produsele din această categorie au o toxicitate scăzută pentru oameni și animale, dar sunt încă eficiente în controlul populațiilor de insecte.

  • Exemplu de produs:
    Glyxocal-L-Un insecticid cu toxicitate scăzută, sigur pentru utilizare în agricultura ecologică.
  1. Clasificarea pe zonă de cerere

Glicoxalii pot fi clasificați pe baza culturilor pentru care sunt destinate și a caracteristicilor aplicației lor.

4.1. Glicoxali pentru agricultură

Aceste produse sunt utilizate pentru a proteja culturile agricole de dăunători de insecte, cum ar fi afide, acarieni, fluturi albe și altele.

  • Exemplu de produs:
    Glyxocal-Agro-Un insecticid pentru protejarea culturilor de legume și cereale.

4.2. Glicoxali pentru horticultură și plante ornamentale

Acestea sunt utilizate pentru a proteja plantele ornamentale, arbuști și copaci de dăunători, cum ar fi gândacii și alți dăunători de insecte.

  • Exemplu de produs:
    Glyxocal-Garden-un produs pentru protejarea plantelor ornamentale și a pomilor fructiferi.

Mecanism de acțiune

Modul în care insecticidele afectează sistemul nervos al insectelor

  • Glicoxalii afectează în mod indirect sistemul nervos al insectelor prin perturbarea proceselor biologice legate de creștere și metamorfoză. De exemplu, moluskinalele și inhibitorii hormonali interferează cu reglarea hormonală, ceea ce duce la tulburări ale transmiterii impulsurilor nervoase și contracției musculare, provocând paralizia și moartea insectelor. Ecdysteroizi, care imită hormonii naturali, perturbă procesele normale de metamorfoză, afectând și sistemul nervos, ceea ce duce la paralizie și moartea insectelor.

Impact asupra metabolismului insectelor

  • Întreruperea reglării hormonale și a metamorfozei duce la eșecuri în procesele metabolice ale insectelor, cum ar fi hrănirea, creșterea și reproducerea. Aceasta reduce nivelul de ATP, ceea ce scade energia necesară pentru sistemul nervos și funcția musculară. Drept urmare, insectele devin mai puțin active, reducând viabilitatea lor și ducând la reducerea populațiilor de dăunători.

Exemple de mecanisme moleculare de acțiune

  • Inhibarea acetilcolinesterazei: Unii glicoxali blochează activitatea acetilcolinesterazei, determinând acumularea acetilcolinei în fanta sinaptică și perturbarea transmiterii impulsului nervos.
  • Blocarea canalelor de sodiu: piretroide și neonicotinoizi blochează canalele de sodiu în celulele nervoase, provocând excitație continuă a impulsului nervos și paralizie musculară.
  • Modularea receptorilor hormonali: ecdysteroizi și inhibitori hormonali interacționează cu receptorii hormonali, perturbând reglarea normală a creșterii și a metamorfozei, ceea ce duce la dezvoltarea anormală și moartea insectelor.
  • Întreruperea proceselor genetice: insecticidele care afectează procesele de mutație provoacă deteriorarea ADN-ului și ARN, împiedicând creșterea și dezvoltarea normală a celulelor la insecte.

Diferența dintre contact și efectele sistemice

  • Glicoxalii pot avea atât efecte de contact, cât și sistemice. Insecticidele de contact acționează direct atunci când intră în contact cu insectele, pătrundând prin cuticula sau sistemul respirator și provocând tulburări locale în reglarea hormonală și metabolism. Insecticidele sistemice pătrund în țesuturile plantelor și se răspândesc în întreaga plantă, oferind o protecție pe termen lung împotriva dăunătorilor care se hrănesc cu diverse părți ale plantei. Acțiunea sistemică permite controlul dăunătorilor pe o perioadă mai lungă și în zone de aplicare mai largi, asigurând o protecție eficientă a culturilor.

Exemple de produse din acest grup

Moluskinals
Mecanism de acțiune: analogi sintetici ai hormonilor juvenili care blochează dezvoltarea larvă normală la insecte.
Exemplu de produse:

  • Moluskinal-250
  • Rostopal
  • Juvenil

Avantaje și dezavantaje

  • Avantaje: eficiență ridicată împotriva larvelor, specificitatea acțiunii, toxicitate scăzută pentru mamifere.
  • Dezavantaje: dezvoltarea potențială a rezistenței la insecte, toxicitatea la insecte benefice, spectru limitat de acțiune.

Ecdysteroizi
Mecanism de acțiune: imită ecdysteroizi, perturbând procesele de molare și metamorfoză la insecte.
Exemplu de produse:

  • Piritrox
  • Ecdisterol
  • Metamorfosină

Avantaje și dezavantaje

  • Avantaje: eficiență ridicată față de o gamă largă de insecte, acțiune sistemică, toxicitate scăzută pentru mamifere.
  • Dezavantaje: dezvoltarea potențială a rezistenței, toxicitatea la insecte benefice, costuri ridicate.

Inhibitori hormonali
Mecanism de acțiune: blochează acțiunile de creștere naturală și hormoni de metamorfoză, perturbând dezvoltarea normală a insectelor.
Exemplu de produse:

  • Hormonal
  • Inhibium
  • Regulit

Avantaje și dezavantaje

  • Avantaje: specificitatea acțiunii, eficacitatea împotriva diferitelor etape de dezvoltare a insectelor, toxicitate scăzută pentru mamifere.
  • Dezavantaje: spectru limitat de acțiune, dezvoltarea potențială a rezistenței, necesitatea unei aplicări adecvate.

Insecticide care afectează procesele de mutație
Mecanism de acțiune: perturbă procesele genetice, cum ar fi sinteza ADN și ARN, împiedicând creșterea normală și dezvoltarea celulelor insectelor.
Exemplu de produse:

  • Genotip
  • Mutacid
  • ADN-spare

Avantaje și dezavantaje

  • Avantaje: eficiență ridicată, specificitate de acțiune, capacitate de a controla speciile dăunătoare rezistente.
  • Dezavantaje: efecte posibile asupra organismelor non-țintă, costuri ridicate, dificultăți în dezvoltarea de noi produse.

Compuși bioactivi sintetici
Mecanism de acțiune: dezvoltat pe baza substanțelor naturale cu mecanisme specifice de acțiune care vizează procesele biologice ale insectelor.
Exemplu de produse:

  • Biogrow
  • Actaxis
  • Synthofit

Avantaje și dezavantaje

  • Avantaje: eficacitate ridicată, stabilitate îmbunătățită, toxicitate scăzută pentru mamifere.
  • Dezavantaje: dezvoltarea potențială a rezistenței, necesitatea unei abordări integrate a aplicației, costuri ridicate.

Glicoxalii și impactul lor asupra mediului

Impact asupra insectelor benefice

  • Glicoxalii au un impact toxic asupra insectelor benefice, inclusiv albinele, viespile și alți polenizatori, precum și insecte prădătoare care controlează în mod natural populațiile dăunătoare. Acest lucru duce la reducerea biodiversității și perturbarea echilibrului ecosistemului, ceea ce afectează negativ productivitatea agricolă și biodiversitatea. Impactul glicoxalilor asupra polenizatorilor este deosebit de periculos, deoarece poate reduce randamentul și calitatea produsului.

Cantități reziduale de insecticide din sol, apă și plante

  • Glicoxalii se pot acumula în sol în timp, în special în condiții de umiditate ridicată și temperatură. Aceasta duce la contaminarea surselor de apă prin scurgere și infiltrare. În plante, glicoxalii distribuie în toate părțile, inclusiv frunze, tulpini și rădăcini, oferind protecție sistemică, dar care duce și la acumularea de pesticide în produsele alimentare și solul, ceea ce poate afecta negativ sănătatea oamenilor și a animalelor.

Fotostabilitatea și degradarea insecticidelor în mediu

  • Mulți glicoxali au o fotostabilitate ridicată, ceea ce le crește persistența în mediu. Acest lucru împiedică glicoxalii să se descompună rapid sub lumina soarelui și contribuie la acumularea lor în sol și ecosistemele acvatice. Rezistența lor ridicată la degradare complică îndepărtarea glicoxalilor din mediu și crește riscul impactului lor asupra organismelor non-țintă.

Biomagnalizare și acumulare în lanțurile alimentare

  • Glicoxalii se pot acumula în corpurile insectelor și animalelor, mișcând lanțul alimentar și provocând biomagnalizare. Aceasta duce la creșterea concentrațiilor de pesticide la niveluri mai mari ale lanțului alimentar, inclusiv prădători și oameni. Biomagnificarea glicoxalilor provoacă probleme ecologice și de sănătate grave, deoarece insecticidele acumulate pot provoca intoxicații cronice și tulburări de sănătate la animale și oameni. De exemplu, acumularea de glicoxali în țesuturile insectelor le poate transfera la niveluri mai mari ale lanțului alimentar, afectând insecte prădătoare și alte animale.

Problema rezistenței la insecte la glicoxali

Motivele dezvoltării rezistenței

  • Dezvoltarea rezistenței la glicoxale la insecte se datorează mutațiilor genetice și selecției persoanelor rezistente prin aplicarea repetată a insecticidului. Utilizarea frecventă și necontrolată a glicoxalilor promovează răspândirea rapidă a genelor rezistente în rândul populațiilor de dăunători. Aderarea inadecvată la regimurile de dozare și aplicare accelerează, de asemenea, dezvoltarea rezistenței, ceea ce face insecticidul mai puțin eficient. În plus, utilizarea aceluiași mecanism de acțiune pe perioade îndelungate duce la selectarea insectelor rezistente, reducând eficacitatea generală a controlului dăunătorilor.

Exemple de dăunători rezistenți

  • Rezistența la glicoxali a fost observată la diverse dăunători de insecte, inclusiv fluturi albe, afide, acarieni și anumite specii de molii. De exemplu, rezistența la Moluskinals a fost înregistrată în anumite populații de afide și fluturi albe, ceea ce le face mai greu de controlat și ducând la necesitatea unor tratamente mai scumpe și toxice sau la adoptarea metodelor de control alternativ. Dezvoltarea rezistenței se observă și la unele specii de gândaci de cartofi din Colorado, crescând dificultatea de a combate acest dăunător și necesitând strategii de control mai complexe.

Metode pentru prevenirea rezistenței

  • Pentru a preveni dezvoltarea rezistenței, este esențial să rotiți insecticidele cu diferite mecanisme de acțiune, să combinați metodele de control chimic și biologic și să implementați strategii integrate de gestionare a dăunătorilor. De asemenea, este important să urmați dozele și regimurile de aplicare recomandate pentru a preveni selectarea persoanelor rezistente și pentru a menține eficacitatea produselor pe termen lung. Măsurile suplimentare includ utilizarea produselor mixte, implementarea practicilor culturale pentru a reduce presiunea dăunătorilor și utilizarea agenților de control biologic pentru a menține echilibrul ecosistemului.

Utilizarea în siguranță a insecticidelor

Pregătirea soluțiilor și dozelor

  • Pregătirea corectă a soluțiilor și dozarea precisă a glicoxalilor sunt cruciale pentru aplicarea eficientă și sigură. Este esențial să urmați cu strictețe instrucțiunile producătorului pentru pregătirea și dozarea soluției pentru a evita supradozajul sau plantele sub-tratare. Utilizarea instrumentelor de măsurare și a apei curate ajută la asigurarea dozării exacte și a unei aplicări eficiente. Se recomandă testarea zonelor mici înainte de utilizarea pe scară largă a insecticidelor pentru a determina condiții și doze optime.

Utilizarea echipamentelor de protecție la manipularea insecticidelor

  • Atunci când manipulați glicoxalii, este important să folosiți un echipament de protecție adecvat, cum ar fi mănuși, măști, ochelari și îmbrăcăminte de protecție, pentru a minimiza riscul expunerii la insecticide la corpul uman. Echipamentele de protecție ajută la prevenirea contactului cu pielea și mucoasa mucoasă, precum și inhalarea vaporilor toxici de insecticid. În plus, trebuie urmate măsuri adecvate de siguranță în timpul depozitării și transportului pentru a preveni expunerea accidentală la copii și animale de companie.

Recomandări pentru tratarea plantelor

  • Tratează plantele cu glicoxali dimineața devreme sau seara târziu pentru a evita impactul asupra polenizatorilor, cum ar fi albinele. Evitați aplicarea în timpul vremii calde și vântoase, deoarece acest lucru poate duce la deriva de pulverizare a pesticidelor și la contaminarea plantelor și organismelor benefice. De asemenea, este recomandat să se ia în considerare stadiul de creștere al plantei, evitând tratamentele în timpul perioadelor de înflorire activă și fructificare pentru a minimiza riscul pentru polenizatori și a reduce șansele de reziduuri de pesticide la fructe și semințe.

Observând perioade de așteptare înainte de recoltare

  • Observarea perioadelor de așteptare recomandate înainte de recoltare după aplicarea glicoxalilor asigură siguranța consumului și împiedică reziduurile de pesticide să intre în produse alimentare. Este crucial să urmați orientările producătorului pentru perioade de așteptare pentru a evita riscurile de otrăvire și pentru a asigura calitatea produsului. Aderarea incorectă la perioadele de așteptare poate duce la acumularea de pesticide în alimente, ceea ce afectează negativ sănătatea oamenilor și a animalelor.

Alternative la insecticide chimice

Insecticide biologice

  • Utilizarea entomofagelor, a preparatelor bacteriene și fungice este o alternativă sigură pentru mediu la insecticidele chimice care vizează creșterea și dezvoltarea insectelor. Insecticide biologice, cum ar fi Bacillus thuringiensis și Beauveria bassiana, combate efectiv insectele dăunătorilor fără a dăuna organismelor benefice și mediului. Aceste metode contribuie la gestionarea durabilă a dăunătorilor și la conservarea biodiversității, reducând nevoia de substanțe chimice și minimizând amprenta de mediu a practicilor agricole.

Insecticide naturale

  • Insecticidele naturale, cum ar fi uleiul de neem, perfuziile de tutun și soluțiile de usturoi, sunt sigure pentru plante și mediul pentru controlul dăunătorilor. Aceste metode au proprietăți respingătoare și insecticide, permițând o gestionare eficientă a populației de insecte fără substanțe chimice sintetice. Uleiul de neem, de exemplu, conține azadirachtin și nimbin, care perturbă hrănirea și creșterea insectelor, provocând paralizia și moartea dăunătorilor. Insecticidele naturale pot fi utilizate în combinație cu alte metode pentru cele mai bune rezultate și pentru a reduce riscul de rezistență la dăunători.

Capcane de feromoni și alte metode mecanice

  • Capcanele de feromoni atrag și captează insecte dăunătoare, reducând numărul lor și prevenind răspândirea ulterioară. Feromonii sunt semnale chimice pe care le folosesc insectele pentru comunicare, cum ar fi atragerea colegilor pentru reproducere. Instalarea capcanelor de feromoni permite controlul vizat al dăunătorilor fără a afecta organismele care nu sunt țintă. Alte metode mecanice, cum ar fi capcanele lipicioase, barierele și plasele fizice, ajută, de asemenea, la controlul populațiilor dăunătorilor fără tratamente chimice. Aceste metode sunt eficiente și sigure pentru mediu, contribuind la conservarea biodiversității și la echilibrul ecosistemului.

Exemple de insecticide populare din acest grup

Numele produsului

Ingredient activ

Mecanism de acțiune

Zona de aplicare

Genotip

Genotip

Perturbă sinteza ADN și ARN, prevenind creșterea celulelor

Culturi de legume, cereale, fructe

Mutacid

Mutacid

Daune materiale genetice, împiedicând dezvoltarea normală a celulelor

Culturi de cereale, legume, fructe

ADN-spare

ADN-spare

Inhibă sinteza ADN și ARN, perturbând creșterea celulelor

Culturi de legume, cereale, fructe

Piritrox

Piritrox

Imită ecdysteroidii, perturbând molarea și metamorfoza

Culturi de legume și fructe, horticultură

Ecdisterol

Ecdisterol

Imită ecdysteroidii, perturbând molarea și metamorfoza

Culturi de legume și fructe, horticultură

Regulit

Regulit

Blochează receptorii hormonali, perturbând creșterea și metamorfoza

Culturi de legume, plante ornamentale

Avantaje și dezavantaje

Avantaje

  • Eficacitate ridicată împotriva insectelor dăunătoare țintă.
  • Specificitatea acțiunii, impact minim asupra mamiferelor.
  • Abilitatea de a controla diverse etape de viață ale insectelor.
  • Poate fi combinat cu alte metode de control pentru o eficiență crescută.
  • Acțiune rapidă care duce la reducerea rapidă a populațiilor de dăunători.
  • Distribuția sistemică în instalație care oferă protecție pe termen lung.

Dezavantaje

  • Toxicitate la insecte benefice, inclusiv albine și viespe.
  • Potențial de dezvoltare a rezistenței la insecte dăunătoare.
  • Posibilă contaminare a surselor de sol și apă.
  • Cost ridicat al unor insecticide în comparație cu agenții tradiționali.
  • Necesitatea unei aderențe stricte la doze și regimuri de aplicare pentru a preveni consecințele negative.
  • Spectru limitat de acțiune pentru anumite insecticide.

Riscuri și precauții

Impact asupra sănătății umane și animale

  • Glicoxalii, care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor, pot avea impacturi grave asupra sănătății umane și animale, dacă sunt utilizate incorect. Dacă sunt ingerate, pot provoca simptome de otrăvire, cum ar fi amețeli, greață, vărsături, dureri de cap și în cazuri extreme, convulsii și pierderea conștiinței. Animalele, în special animalele de companie, sunt, de asemenea, expuse riscului de otrăvire atunci când sunt expuse la reziduuri de insecticid pe pielea lor sau prin ingerarea plantelor tratate.

Simptome de intoxicație cu pesticide

  • Simptomele otrăvirii glicocale includ amețeli, dureri de cap, greață, vărsături, slăbiciune, dificultate de respirație, convulsii și pierderea conștiinței. Dacă insecticidul intră în contact cu ochii sau pielea, iritația, roșeața și arsurile pot apărea. În caz de ingestie, este necesară asistența medicală imediată.

Primul ajutor pentru otrăvire

  • Dacă se suspectează otrăvirea glicocală, încetați imediat contactul cu insecticidul, spălați pielea afectată sau ochii cu multă apă timp de cel puțin 15 minute. Dacă este inhalat, mutați-vă în aer curat și solicitați ajutor medical. În caz de ingestie, apelați la ajutor medical de urgență și urmați instrucțiunile de prim ajutor pe eticheta produsului.

Concluzie

Utilizarea rațională a glicoxalilor, care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor, joacă un rol semnificativ în protejarea plantelor și creșterea productivității culturilor agricole și ornamentale. Cu toate acestea, trebuie respectate regulile de siguranță și trebuie luate în considerare considerente de mediu pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra mediului și organismelor benefice. O abordare integrată a gestionării dăunătorilor, combinarea metodelor de control chimic, biologic și cultural, susține dezvoltarea agricolă durabilă și conservarea biodiversității. De asemenea, este important să continuați cercetarea în dezvoltarea de noi insecticide și metode de control care vizează reducerea riscurilor pentru sănătatea umană și ecosistemele.

Întrebări frecvente (întrebări frecvente)

  1. Pentru ce sunt glicoxalii și pentru ce sunt folosite? Glicoxalii sunt o clasă de insecticide care afectează creșterea și dezvoltarea insectelor. Sunt folosite pentru a controla populațiile de insecte dăunătoare, pentru a proteja culturile agricole și plantele ornamentale, pentru a crește randamentul și a preveni deteriorarea plantelor.
  2. Cum afectează glicoxalii sistemul nervos al insectelor? Glicoxalii afectează indirect sistemul nervos al insectelor prin perturbarea reglării hormonale și a metamorfozei, ceea ce duce la perturbarea transmiterii impulsurilor nervoase și a contracției musculare, provocând paraliză și moartea insectelor.
  3. Glicoxalii sunt nocivi pentru insectele benefice, cum ar fi albinele? Da, glicoxalii pot fi toxici pentru insecte benefice, inclusiv albine și viespe. Utilizarea lor necesită respectarea strictă a reglementărilor pentru a le minimiza impactul asupra insectelor benefice și pentru a preveni pierderea biodiversității.
  4. Cum poate fi prevenită rezistența la glicoxale la insecte? Pentru a preveni rezistența, este necesar să se rotească insecticidele cu diferite mecanisme de acțiune, să se combine metode de control chimic și biologic și să respectăm dozele recomandate și programele de aplicare. Implementarea strategiilor integrate de gestionare a dăunătorilor care reduc presiunea pesticidelor este, de asemenea, esențială.
  5. Ce probleme de mediu sunt asociate cu utilizarea glicoxalilor? Utilizarea glicoxalilor duce la scăderea populațiilor de insecte benefice, contaminarea solului și a apei și acumularea de insecticide în lanțurile alimentare, ceea ce provoacă probleme ecologice și sănătate grave.
  6. Se pot folosi glicoxalii în agricultura ecologică? Unele glicoxale pot fi aprobate pentru a fi utilizate în agricultura ecologică, în special cele bazate pe microbi naturali și extracte de plante. Cu toate acestea, glicoxalii sintetici de obicei nu îndeplinesc cerințele de agricultură ecologică datorită originii lor chimice și potențialului impact asupra organismului de mediu și benefic.
  7. Cum ar trebui aplicate glicoxalii pentru o eficiență maximă? Este esențial să urmați cu strictețe instrucțiunile producătorului pentru programele de dozare și aplicații, tratarea plantelor în dimineața devreme sau seara târziu pentru a evita afectarea polenizatorilor și pentru a asigura distribuirea uniformă a insecticidului pe plante. De asemenea, este recomandat să testați zone mici înainte de aplicarea pe scară largă.
  8. Există alternative la glicoxale pentru controlul dăunătorilor? Da, există insecticide biologice, produse naturale (cum ar fi ulei de neem, soluții de usturoi), capcane de feromoni și metode de control mecanic care pot fi utilizate ca alternative la glicoxale. Aceste metode ajută la reducerea dependenței de substanțe chimice și la minimizarea impactului asupra mediului.
  9. Cum poate fi redus la minimum impactul glicoxalilor asupra mediului? Utilizați insecticide numai atunci când este necesar, urmați dozele recomandate și programele de aplicații, evitați scurgerea pesticidelor în surse de apă și implementați gestionarea integrată a dăunătorilor pentru a reduce dependența de metodele chimice. De asemenea, utilizarea insecticidelor cu o specificitate ridicată a acțiunii ajută la minimizarea efectului asupra organismelor non-țintă.
  10. Unde pot fi achiziționate glicoxalii? Glycoxals sunt disponibile la magazinele agro-tehnice specializate, la magazinele online și la furnizorii de protecție a plantelor. Înainte de cumpărare, asigurați-vă legalitatea și siguranța produselor și verificați respectarea lor cu cerințele practicilor agricole ecologice sau convenționale.

You are reporting a typo in the following text:
Simply click the "Send typo report" button to complete the report. You can also include a comment.